Lansarea volumului „Păstrătoarea tradiției”, la Conacul Zăgujeni, cu oameni, povești și sarmale almăjene
Imagini: Georgiana Neda
Lansarea volumului „Păstrătoarea tradiției”, realizat de Asociația Miltonia și semnat de Beatrice Căițanu, a devenit, dincolo de un eveniment cultural, o celebrare a comunităților care țin vie identitatea gastronomică bănățeană. La Conacul Zăgujeni, aportul almăjenilor a fost nu doar vizibil, ci esențial.
Evenimentul a reunit lansarea cărții, vernisajul unei expoziții de fotografie și o degustare care a vorbit, mai bine decât orice discurs, despre continuitate, memorie și gustul locului. Almăjul nu a fost doar prezent, ci a fost parte din miezul poveștii.
O carte despre tradiție, născută din întâlniri cu oamenii
Volumul „Păstrătoarea tradiției” s-a născut în urma unui demers de documentare în satele Banatului Montan, acolo unde echipa Asociației Miltonia a căutat rețete vechi de familie, dar a descoperit, mai ales, oameni. Oameni care gătesc, transmit și trăiesc tradiția firesc, fără să o transforme în spectacol.
„Ce a fost special nu au fost doar sarmalele, ci oamenii”, o idee care explică de ce proiectul a depășit zona gastronomică și s-a transformat într-o carte despre identitate, rădăcini și memorie vie.
Almăjenii, în centrul mesei și al poveștii
Momentul degustării a adus Almăjul în prim-plan. Laurențiu și Smaranda Călinescu, doi almăjeni de cinste, au pregătit sarmalele care au însoțit lansarea, un gest simbolic și profund, prin care tradiția a fost pusă pe masă, nu doar povestită.
Sarmalele au fost completate de mălaiul dulce realizat de Maia, la Punctul Gastronomic Local „Acasă la Maya”, un exemplu de felul în care bucătăria tradițională almăjeană își găsește locul și în formule contemporane de valorizare locală.
La târgul organizat cu ocazia evenimentului au fost prezenți și Roxana și Petru, producători locali și fondatori ai brandului „Sănătate din Almăj”, întărind ideea că identitatea gastronomică a zonei este una vie, asumată și transmisă mai departe prin oameni și produse locale.
Laurențiu Călinescu: tradiția ca întoarcere acasă
Pentru Laurențiu Călinescu, participarea la proiect a fost mai mult decât o colaborare culturală – a fost o întoarcere la rădăcini:
„Pentru mine, acest proiect, Sarmale, Oale și Taclale, a fost o reîntoarcere în copilărie. A fost o reîntoarcere în casa în care am deschis ochii, pentru că pot să spun, cu mâna pe inimă, că Dumnezeu m-a lăsat să mă nasc într-o casă în care, la timpul respectiv, au existat patru generații. Adică bunici, străbunici, stră-străbunici. De la ei, împreună, bineînțeles, ca și de la mama mea, am moștenit, să zic așa, pasiunea pentru bucătărie și am încercat să duc mai departe rețete. Deci, în momentul în care am stat la taclale și povesteam doamnei de-atunci fotografiile, amintirile de-atunci, m-am făcut să retrăiesc aceste momente. Închizând ochii, parcă o vedeam pe Maica Muma, , când îmi spunea: „Duce-n șpaiț, ia ciuru’ și… șierne câta fănină, să-ți facă Muma mălaiu.”. La sarmale, mi-aduc foarte bine aminte:, Muma nu a folosit niciodată mașina de tocat carnea. Se făceau din barda, veneau „țomburi”, prelucrate apoi pe butucul de lemn, sau… mai încoace pe tocătorul de lemn. Deci, datorită Asociației Miltonia și a oamenilor, Beatrice, eu m-am reîntors și mi-am retrăit acei frumoși ani de copilărie.”
Mărturia sa a adus o dimensiune profund personală proiectului și a arătat cât de strâns legată este gastronomia de memoria familială și de loc.
Smaranda Călinescu, inspirația din spatele titlului
Autoarea volumului, Beatrice Căițanu, a explicat că titlul „Păstrătoarea tradiției” a fost inspirat direct de întâlnirea cu Smaranda Călinescu. În timpul interviului realizat în cadrul documentării, Smaranda a făcut, simbolic, un pas în spate pentru a-i lăsa fiului său spațiul de a vorbi.
„Atunci am înțeles că păstrătoarele de tradiții nu sunt doar cele care gătesc, ci și cele care știu când să se retragă un pas, pentru ca tradiția să continue prin copiii lor. Acel gest simplu a spus, de fapt, toată povestea acestei cărți”, a mărturisit autoarea, subliniind rolul esențial al Smarandei în spiritul volumului.
Fotografia, ca memorie vizuală a tradiției
Lansarea cărții a fost însoțită de expoziția de fotografie „Banatul de altădată, în gusturi și povești”, semnată de Georgiana Neda, artist fotograf și membru al echipei proiectului. Fotografiile expuse surprind chipuri, gesturi și momente din gospodării bănățene, completând vizual poveștile din carte.
„Pentru mine, fotografia nu a fost niciodată doar despre cadre perfecte sau compoziția ideală. A fost, mai degrabă, despre a ne opri puțin din goana asta nebună și a privi lumea înconjurătoare cu atenție. Să observ oamenii, gesturile lor, lucrurile care par neînsemnate, dar care spun, de fapt, cele mai adevărate povești. Imaginile din expoziția „Banatul de altădată, în gusturi și povești” nu vorbesc despre tradiție ca despre ceva ce s-a pierdut sau de care ne-am îndepărtat. Pentru mine, tradițiile sunt aici și acum: în mâini care gătesc, în gesturi ritualice ale gospodinelor, în gusturi care adună oamenii la aceeași masă. Sunt lucruri simple, dar pline de sens, pentru fiecare din noi, care ne țin împreună și duc povestea mai departe. Banatul, așa cum îl percep eu, nu este doar un loc pe hartă; este o stare de spirit, un spațiu în care timpul curge altfel și în care înveți, poate, să încetinești și să fii mai prezent.”, a spus Georgiana Neda în deschiderea expoziției.
Expoziția a funcționat ca o punte între trecut și prezent, între memorie și actualitate, oferind vizitatorilor o lectură vizuală a identității bănățene.
Lumini, colinde și comunitate
Seara s-a încheiat într-o atmosferă de sărbătoare autentică. Luminile festive ale Conacului Zăgujeni au fost aprinse pe colindele Fanfarei de la Bania, considerată ultima fanfară activă din județul Caraș-Severin, un moment simbolic, care a legat muzica, tradiția și comunitatea.
La eveniment au participat membri ai Asociației Miltonia, invitați ai conacului, producători locali, oameni din comunitățile bănățene și almăjene, precum și public interesat de patrimoniul cultural și gastronomic al zonei. Programul a inclus lansarea volumului, vernisajul expoziției, târgul de produse locale și momente muzicale, transformând Conacul Zăgujeni într-un spațiu viu de întâlnire și dialog.
Imagini: Claudiu Vatau